duminică, 15 mai 2011

Jar - Liviu Rebreanu

"..subt abajurul trandafiriu speranţele şi planurile pluteau şi se legănau ca nişte fiinţe imateriale"
"Cuvintele roze se înălţau şi ţeseau mereu pânza fermecată care învăluia toată încăperea într-o fâlfâire de vise şi taine"
"..cu un zâmbet care-i stătea ca o haină de împrumut "




Opinie de cititor :
Mi l-am imaginat întotdeauna pe Rebreanu ca pe un justiţiar corect şi neiertător , un creator al lumii drepte şi cu pedepse pe măsură, iar în Jar m-a uimit descoperindu-i partea sensibilă şi îndrăgostită care a devenit pe alocuri tragică şi copleşitoare.
Stilul lui Rebreanu din acestă carte îmi aminteşte de schiţele lui Caragiale mai ales datorită vocabularului şi tipurilor comportamentale folosite de acesta.
Am urât-o pe Liana pentru slăbiciunea ei, am admirat-o de asemenea pentru inteligenţa ei , dar in final am compătimit-o ca pe un copil naiv  aruncat prea devreme în vâltorile iubirii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Zi şi tu ceva! :)