Scândurica. Dan Miron.

Lucrurile bune vin când te aştepţi mai puţin. Exact aşa mi s-a întâmplat cu această nouă "gură de aer". Tovarăşa mea de lecturi, Silv, mi-a deschis apetitul de a ne face o bucurie, un braţ de cărţi care să ne încălzească toamna ce urma să vină. Am aşteptat cu sufletul la gură după ele şi nu mică mi-a fost mirarea când am început să răsfoiesc una dintre "micuţe".

despre "Scândurica" este vorba.

Incipitul nu este neapărat în forţă, dar este destul de bine structurat încât să-ţi menţină pofta de lectură şi să te rupă de toate celelalte.

Cristiana, majora din zilele noastre, având probleme normale cu care se poate confrunta un adolescent, trece printr-o etapă de iniţiere, care în final are un impact dur asupra ei, asupra personalităţii acesteia.

Ideea de bildungsroman a acestei cărţi m-a provocat să parcurg alături de Scândurica toate etapele prin care încearcă să devină CEVA.

finalul are o întorsătură neaşteptată, Scândurica ajungând "o artistă", aşa cum probabil şi-ar fi dorit.

recomand citirea acestei cărţi în compania unui butoi de cafea, un kilogram de ciocolată şi perini multe de susţinere a gâtului, pentru că în momentul lecturării primului rând, este imposibilă oprirea.

Deci, hai la citit! :)