Am găsit o carte a lui R.P.G pe care am putut să mi-o permit și pe care am savurat-o cu plăcere.
Ca să răspund uneia dintre întrebările ascunse prin texte : Da, există scriitori români și eu împreună cu celelalte cititoare de pe acest blog îi redescoperim la fiecare lectură.
”Numele mierlei” mi-a adus oarecum aminte de primele lecturi din R.P.G (”Românii e deștepți” sau ”Adio, adio patria mea, cu î din i..”), dar mi-a părut o exagerare (sau nu?!) a obiceiurilor pur românești care aduce un plus de umor fiecărei povestioare. Textele sunt grupate în cinci părți și ajută cititorul să observe legătura dintre ele.
O lectură spumoasă , care curge repede datorită simplității cu care e scrisă și atinge punctele ”forte” ale mondenității, politicii și altor categorii vizate.
Numai bună pentru după-amiezi ploioase, servită cu un ceai (sau o ciocolată fierbinte ) dar și pentru orele în care profesorii nu se obosesc să vină la clasă.
Dintre toate povestioarele am câteva preferate :
- Din jurnalul unui diplomat de carieră (pentru ingeniozitate)
- Mitocănia salvează România (pentru că am cunoscut oameni care gândesc așa)
-Pregătiri de nuntă (pentru că... mă regăsesc într-unul dintre personaje, n-am să spun care)
La citit, înainte !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Zi şi tu ceva! :)